Mulți, prea mulți tineri au plecat și pleacă în continuare din țară din cauza neregulilor, hoției, umilinței, lipsurilor, pentru că au dorințe pe care vor să și le împlinească, pentru că au familii pe care le vor fericite. Cum ar fi să ți se întoarcă copilul acasă? Cum ar fi să îți vezi nepoții jucându-se în curtea casei părintești? Cum ar fi să vezi satul vesel și plin de lume? Cum ți-ar fi sufletul dacă ar fi lucrată grădina și pe banca dinspre uliță ai vedea șezând, spre seară, trei generații: bunici, copii, nepoți?
În aceste vremuri grele, România are o mare șansă prin oamenii satului. România are acum cea mai mare oportunitate economică și de dezvoltare din ultimii ani și noi ne dorim ca românii să vină acasă, în țară, la sate. Vrem să ne întoarcem cu toții la țară, acolo unde ne sunt rădăcinile! Vrem să-i ajutăm pe cei care trăiesc deja la țară să ducă o viață mai bună!
Să fii harnic, puternic, cu rânduiala lucrului, curat sufletește în costumul popular, cu mâinile aspre, crăpate și bătătorite de muncă, e o mândrie! Hai, acasă și fii mândru în țara ta!
Acum, mai mult ca oricând, e nevoie de noi la țară, pentru că e nevoie de o Românie care muncește, sigură, care își asumă responsabilități. Orice națiune în care educația și economia sunt pe primul loc are o țară sănătoasă și primitoare. Asta dorim! Să nu mai plecăm noi și ai noștri de acasă, ci să vină străinii să ne admire țara.
Trebuie să știm însă ce să facem cu toate comorile pe care le avem în sate și comune: să punem preț pe oameni, să îi respectăm, să le arătăm că se poate face treabă și acasă: cu sprijin real din partea statului, cu informații ușor de înțeles și mai ales fără birocrație. Țăranii trebuie să aibă acces ușor la fondurile europene pentru ferme mici, pentru gospodării, pentru sere, pentru creșterea animalelor, pentru cumpărarea utilajelor agricole, pentru înființarea unor activități de educație, școli de meserii, grădinițe, pentru mici afaceri de producție și servicii. O mică brutărie, un atelier pentru produse tradiționale, meșteri care să repare chibzuit casele satului așa cum o făceau pe vremuri, să avem doctor și preot în sat pentru o vorbă bună la apus de zi de lucru, să nu pierdem nicio clipă legătură cu țara și cu pământul.
Parcă deja e altfel: miroase a pită caldă și a hencleș cu multă smântână deasupra, a supă cu găluște și a pătrunjel verde din grădină, a lapte proaspăt muls, miroase a nuci și a mere urcate în pod, a fân uscat în șură și a pământ reavăn în livadă și grădină. Miroase a hărnicie în satele din Sibiu.
Pentru că ne întoarcem la țară, venim acasă!