Skip to content

Noutăți, comunicate, știri din campanie

Cum dezvoltăm Sibiul rural?

Satele din România au o problemă comună: depopularea. Plecarea tinerilor, către orașe, către străinătate, dispariția naturală a vârstnicilor și scăderea permanentă a veniturilor celor rămași au făcut dificilă supraviețuirea în zonele rurale.

 

 


Așa s-a ajuns ca suprafețe însemnate de teren să rămână nelucrate, fără îmbunătățiri funciare, multe din ele abandonate de ani buni. Județul Sibiu nu este departe de ceea ce s-a întâmplat în restul României, chiar dacă se știe că țăranii sibieni sunt mai gospodari și își îngrijesc pământurile. Atracția fabricilor din Sibiu a fost puternică pentru mulți dintre tineri. La asta se adaugă și situația cadastrală din județ, cu o mulțime de localități în care înregistrarea și actualizarea evidenței terenurilor și titularilor nu s-a încheiat.

 

Fragmentarea terenurilor agricole – ca urmare a aplicării legilor de restituire Legea 18/1991 și alte reglementări cu caracter reparatoriu – face dificilă asocierea micilor proprietari, astfel încât să poată fi eficienți în concurență cu marii producători, societăți comerciale.

 

Situația are nevoie de o rezolvare cât mai urgentă, pentru ca satele să fie salvate, agricultura să devină profitabilă pentru locuitorii din satele sibiene, iar nivelul de trai al celor care locuiesc în comune și sate să fie mai ridicat.

 

Pot fi luate o serie de măsuri urgente, care să ajute la readucerea terenurilor în circuitul agricol. Este foarte important că terenurile nelucrate de mulți ani sunt ușor de transformat pentru agricultura ecologică, deoarece chimicalele utilizate s-au neutralizat în ani și expertizele vor arăta un sol nepoluat care poate fi fertilizat organic și care să devină productiv.

 

Trebuie luate măsuri pentru identificarea la nivelul comunelor a proprietarilor terenurilor agricole nelucrate, care să primească sprijin pentru clarificarea situației juridice și a categoriei de folosință (moșteniri nedezbătute de ex.) prin consultanță, orientare pentru demararea de mici afaceri în agricultura ecologică, asociat cu măsurile din PNDR.

 

Este necesară înființarea unui sistem de centralizare a ofertelor de vânzare a terenurilor agricole prin birourile Registru Agricol din primării (dreptul de preempțiune). Oamenii au nevoie să primească:

  • sprijin pentru finalizarea înregistrărilor în Cartea Funciară
  • facilități pentru asocierea micilor producători care comasează terenuri (consultanță, cadastru gratuit)
  • inventariere a sistemelor de irigații existente/funcționale – ANIF
  • suport pentru accesarea fondurilor destinate refacerii și dezvoltării sistemelor de irigații
  • suport pentru schimbarea destinației terenurilor în livezi de pomi fructiferi și stimularea fermelor montane/submontane ecologice (plantații de: afine, mure, zmeură, merișoare)
  • informații detaliate despre tehnologia modernă, pentru agricultura de precizie (drone agricole, sisteme GPS automatizate, senzori pentru sol, gestionarea lucrărilor și proceselor prin aplicații agricole)

 

O îmbunătățire a proceselor din agricultura sibiană, ajutorul dat micilor fermieri pentru a-și desfășura activitatea corect și profitabil, poate duce la efecte importante pentru toți locuitorii de la sate, printr-o securitate alimentară mai mare, un lanț scurt de aprovizionare, o creștere a competitivității, pentru ca în final să conducă la consolidarea clasei de mijloc din mediul rural. Asta este echivalent cu venituri mai mari și un nivel de trai mai bun pentru fermierii mici și mijlocii, pentru agricultori și familiile lor.

 

Acest lucru trebuie să devină o prioritate pentru administrația locală și pentru cea județeană, pentru reprezentanții județului în instituțiile centrale, Parlament și Guvern, deoarece producătorii locali mici și mijlocii, fermele de familie, de subzistență și de semisubzistență sunt cei care asigură hrana proaspătă și sănătoasă în județ și sunt parte importantă a economiei locale.

 

Măsuri pentru stimularea economiilor locale și a fermelor de subzistență /semisubzistență

 

1. Dezvoltarea piețelor țărănești publice ca modalitate directă de desfacere a produselor, la prețuri corecte pentru producători și consumatori: piețe volante în toate orașele din județ, cu asigurarea condițiilor igienico-sanitare, dar și estetice (spații de depozitare la rece, tarabe cu copertine și acces la apă curentă, parcare) – modelul străzilor/piațetelor din Europa

 

2. Promovarea producătorilor locali: sprijin pentru introducerea pe lista produselor de origine și a denumirilor geografice a sortimentelor tradiționale, înscrierea la MADR a rețetelor străvechi, dezvoltarea strategiei gastronomice cu direcții de acțiune clare și care să pună în valoare evenimentele gastronomice locale cu vechime (de ex. Festivalul brânzei și țuicii din Rășinari, Festivalul Verzei de Moșna, târgurile și concursurile gastro din Muzeul Satului).

 

3. Dezvoltarea infrastructurii de depozitare și procesare și a sistemelor de desfacere pentru micii producători:

  • Rețea de Bucătării Comunitare pentru prepararea și ambalarea produselor tradiționale pentru a fi vândute. Dotarea cu spații frigorifice, utilaje de procesare prin congelare, deshidratare și presare, tehnologii de ambalare prietenoase cu mediul;
  • Puncte de colectare pentru produsele naturale culese (ciuperci, fructe de pădure, plante medicinale) și facilitarea desfacerii sistematice a acestora în sezon;
  • Suport pentru dezvoltarea platformelor de vânzare pe internet a produselor, înscrierea gratuită a producătorilor și asocierilor atestate, consiliere pentru desfacere – livrare. Secțiune dedicată sistemelor de abonamente (model ASAT -agricultura susținută de comunitate, scheme de livrare la domiciliu a cutiilor cu legume)
  • Suport pentru înregistrarea și promovarea mărcilor locale ale asocierilor și producătorilor (ex. Din Hârtibaciu cu drag)

 

4. Facilități pentru producătorii atestați în producția ecologică : prioritate la prelucrarea, depozitarea și vânzarea produselor, promovare, sprijin pentru participarea la evenimente gastronomice naționale și internaționale (târguri, expoziții, concursuri);

 

5. Facilitarea achizițiilor locale pentru instituții: spitale, cantine, unități medico-sociale;

 

6. Grupuri de lucru la nivel județean cu includerea asociațiilor de producători pentru consultare, susținere a proiectelor, accesarea fondurilor dedicate dezvoltării mediului rural;

 

7. Suport pentru deschiderea de mici afaceri în zonele rurale și alternative la locurile de muncă în agricultură – în domenii asociate: turism/agroturism, servicii (transport, ambalare, întreținere utilaje etc.);

 

8. Îmbunătățirea accesului la fonduri, în special pentru micii fermieri prin: birouri de consiliere, structuri asociative tip GAL, simplificarea procedurilor de accesare a fondurilor.

 

9. Îmbunătățirea pregătirii profesionale a celor care lucrează în agricultură prin actualizarea programei școlare și dezvoltarea școlilor de profil.

 

Măsuri de stimulare și reconstrucție a sectorului zootehnic

 

Județul Sibiu are un specific care are nevoie de o atenție specială, astfel încât să-și păstreze ponderea în agricultura județului. Oieritul tradițional din zona Mărginimii are nevoie de sprijin pentru prelucrarea și desfacerea produselor de lână. Aici au fost date ca exemplu sistemele de achiziții pentru izolații sau pentru industria textilă, însă pot fi găsite măsuri suplimentare care să ajute la valorificarea lânii.

 

În ceea ce privește situația pășunilor comunale, este nevoie să fie aplicate echitatea și prioritatea în concesionare pentru crescătorii de animale, în cadrul primăriilor.

 

De asemenea, inventarierea fermelor abandonate (foste CAP), care să beneficieze de strategii locale de revitalizare: acestea pot fi sprijinite să se transforme în unități certificate ecologic și în creșterea animalelor de rasă (de exemplu rasa locală porcul de Bazna).