E fratele incapabil să-și păstreze slujba, după episodul în care boala și-a arătat public fața. E soția lăuză, încremenită de temerile responsabilității de mamă. E fiul adolescent, pe care curiozitatea și anturajul l-au făcut să guste drogul care l-a acaparat.E copilul hiperactiv chinuit de colegii de clasă. E prietenul din facultate pe care tragedia l-a condus pe marginea prăpastiei. E bunica pierdută în amintiri, dar care nu-și recunoaște nepoții. E colegul de serviciu terifiat de zgomote, după o traumă profundă. E profesorul genial care poartă ascuns o adâncă suferință. Sunt eu, copleșită de extenuare și sfârșită. Ești tu, învăluit de tristețe, tăcere și goliciune. Suntem noi, sfertul populației care suferă de o problemă de sănătate mintală. Depresie, anxietate, dependențe, tulburări de spectru autist, sindrom de stres post-traumatic, schizofrenie, ADHD, comportament obsesiv-compulsiv, demență, retard, bipolaritate, sindrom bourn-out, lista este lungă și crudă. Un tratat de sute de pagini de răceală clinică. Dar un diagnostic nu este o persoană, nu o definește în integralitatea ei. Este doar un om care suferă de o problemă psihică, având nevoie de empatie și suport, de încredere și acces la îngrijire, de răbdare și toleranță, de familie, prieteni și colegi, de vorbe bune și acceptare. De ce nu are nevoie? de milă, segregare și stigma, de prejudecăți sau exorcizare.
Afecțiunile psihice nu discriminează, oricine poate fi atins: bogat sau sărac, nou născut sau senior, tânăr și în putere, bărbat sau femeie. De la predispoziții genetice la tragedii personale, medii nefavorabile sau evenimente traumatice, dereglări chimice sau declin datorat vârstei, paleta cauzalității este complexă. Doar că nimeni nu alege să sufere o problemă de sănătate mintală, ci acestea ne complică existența, fără voie. Nu este o vină, ci doar o mare povară, ce poartă infama etichetă ”defect”.
Stresul și suferința legate de simptomele bolilor mintale și durerea psihică pot fi la fel de invalidante ca și durerea fizică. Sănătatea noastră mintală are un impact semnificativ asupra tuturor aspectelor vieții noastre: gândire, moduri de acțiune, sentimente și relații, carieră, interacțiuni sociale, valorizarea propriei persoane, experiențe, motivație și sănătate fizică.
Organizația Mondială a Sănătății celebrează Ziua Mondială a Sănătății Mintale în 10 octombrie, în fiecare an. În 2022 sloganul ales este „Să facem din sănătatea mintală pentru toți o prioritate globală”.
Este un timp pentru acțiune: să ne îngrijim propria sănătate mintală, să avem grijă de sănătatea celor apropiați și dragi. Să prevenim, pentru că este posibil. Să ajutăm, pe cei atinși, dar și pe cei care îi îngrijesc. Să ne deschidem mințile, să învățăm și să ne modelăm comportamentul. Cu cât mai repede se caută și oferă ajutor și acces la intervenție și sprijin psiho-social, cu atât mai pregnante sunt diferențele în revenire.
Considerând relația dintre sănătatea mintală și cea fizică, este nevoie de acțiuni urgente pentru a facilita prevenția și tratamentul. Se pot face multe pentru a diminua impactul problemelor de sănătate mintală și pentru a promova starea de bine. E momentul să investim serios, ca indivizi și societate, în sfera prevenției și intervenției timpurii, în servicii specializate și ramurile comunitare de suport.
Ziua de azi este despre a cere ajutor, fără teamă și rușine, și despre a-l primi. Mens sana in corpore sano, versul poetului Juvenal a traversat secole și este mai actual ca oricând.
Roxana Fediuc