“Medicii de familie reprezintă baza sistemului de sănătate”, profesioniștii spre care ne îndreptăm când ne doare. De la gravide la bolnavi cu afecțiuni cronice, la vaccinarea copiilor și concedii medicale, rețete și trimiteri, medicul de familie este cel care ne ajută. Se vorbește de mulți ani, în strategii complexe și asumate de autorități, despre dezvoltarea sectorului de medicină primară, ca baza piramidei în sistemul sanitar.
Puțini cunosc încărcarea birocratică a unui cabinet, modul greoi în care funcționează sistemul de validare cu cardul de sănătate, toate costurile și impunerile de pe umerii medicilor noștri. Ei au nevoie de suport concret și reguli adecvate de funcționare, pentru a-și dedica timpul în consultații și tratamente, cu atenție pe nevoile pacientului. nu între mii de hârțoage. În perioada pandemiei li s-au atribuit sarcini suplimentare, cu duiumul, cu minim ajutor din partea autorităților și lipsă de interes față de riscurile și costurile suportate. Apoi a venit noul Contract cadru, cu alte dezavantaje nete în plata serviciilor prestate. Recent a fost modificat Registru Electronic Național de Vaccinare (RENV)., ceea ce a creat un haos în istoricul de vaccinare. Cine trage ponoasele? Pacienții, asigurați sau nu, pentru că despre sănătatea lor este vorba.
Realitatea anului 2022 este că avem din ce în ce mai puțini medici de familie, mulți sunt în pragul pensiei sau chiar pensionați, cabinetele concesionate de primării nu sunt reabilitate de zeci de ani și sunt zone rurale lipsite de acces la servicii medicale. PNRR prin componenta de sănătate adresează problematica investițiilor în medicina de familie, având obiective clare și o alocare financiară dedicată pentru renovarea și dotarea cabinetelor din zonele defavorizate, respectiv din mediul rural și orașele mici cu până la 10.000 de locuitori.
Ghidul și documentele au fost publicate recent pe pagina Ministerului Sănătății.(https://www.ms.ro/investitia-specifica-i1-1-cabinete-ale-medicilor-de-familie-sau-asocieri-de-cabinete-de-asistenta-medicala-primara/).
Deși inițial apelul de proiecte era programat a debuta pe 1 iulie, în urma observațiilor și discuțiilor cu reprezentanții asociațiilor profesionale ale medicilor de familie, ghidul a fost ”îmbunătățit” și termenul de depunere amânat pentru 4 august. Astfel, de la dosărel cu șină, aplicația a devenit biblioraft. Nu mai puțin de 12 documente cuprinde producția Ministerului Sănătății : ghidul, declarații,și un manual de 51 de pagini numai pentru a urca proiectul pe platformă în mod corespunzător. Astfel un medic de familie care intenționează să beneficieze de acest program și de a oferi pacienților săi condiții mai bune are de lecturat, completat și semnat mormane de pagini, pe care apoi le scanează spre a fi încărcate. Asta după ce în prealabil s-a regăsit pe lista de preselecție, a respectat conștiincios toate cerințele și a elaborat un buget de lucrări de renovare, căci la medicină se învață devize de construcții.
Câteva noțiuni PNRR sunt stăpânite de puțini experți, printre care principiul DNSH. Pentru profani, în înțelepciunea sa, Ministerul a elaborat o anexă care să le vină în ajutor – anexa 7, o declarație prin care medicul își asumă că este în deplină cunoștință și a realizat proiectul ”în conformitate cu Comunicarea Comisiei – Orientări tehnice privind aplicarea principiului de „a nu prejudicia în mod semnificativ” în temeiul Regulamentului privind Mecanismul de redresare și reziliență (2021/C 58/01) și cu Regulamentul delegat (UE) al Comisiei 2021/2139, în temeiul Regulamentului privind taxonomia (UE) (2020/852).” Și pentru deplină claritate, urmează Anexa 8.1 fișa de autoevaluare care poate fi completată fără griji după lecturarea cu atenție a explicitărilor din anexa 9 denumită pe scurt DNSH RO RRP 12 care conține de fapt cheia. Fără a detalia excesiv, medicul nostru trebuie să se asigure că cel cu care contractează lucrările de renovare va recicla 70% din deșeurile din construcții și nu va utiliza azbest..
Cu aceeași ocazie va lua seama de atenuarea și adaptarea la schimbările climatice, atunci când intenționează să schimbe o tâmplărie veche cu una eficientă energetic sau linoleumul uzat cu o pardoseală sanitară. Oricum sunt acceptate doar lucrările de renovare care nu implică obținerea unei autorizații de construcție.
3000 de cabinete de medicină de familie sunt vizate pentru această țintă: 2250 de cabinete preselectate de Minister și 750 într-un apel necompetitiv, după criteriul primul venit, primul servit. Dacă din lista de preselecție un medic nu depune cererea în termen de 30 de zile de la notificare, se apelează la o listă de rezerve.
Criteriile de preselecție au avut în vedere prioritizarea și ierarhizarea medicilor care profesează în mediul rural și pe lista de pacienți au înscriși neasigurați și persoane vârstnice, în special femei.
Finanțarea cuprinde dotarea cu echipamente medicale dintr-o listă definită, în valoare de maxim 45.000 Eur și renovarea spațiilor de maxim 15.000 Eur fără TVA. Un medic poate opta fie pentru una, fie pentru ambele categorii. Pentru anumite echipamente (ecograf) există cerința ca medicul să fi fost atestat cu competențele specifice sau să fie înscris la curs de specializare. Echipamentele se selectează dintr-o listă și vor fi livrate direct, printr-o achiziție centralizată a Ministerului. Nu sunt cunoscute caracteristicile tehnice și performanțele acestora.
Singura veste bună: rata de finanțare este 100%, nefiind necesară contribuția proprie.
Sperăm ca toți cei 3000 de medici să aplice, în pofida dificultății de a elabora și depune proiectul și că această măsură de reformă chiar va conduce la îmbunătățirea condițiilor și accesului la servicii medicale pentru populația din mediul rural. Și mai ales nutrim dorința ca autoritatea responsabilă să gestioneze corect, transparent și eficient finanțarea.