Legea 544/2001 – Cum solicităm informațiile?

Cu câteva săptămâni în urmă vă scriam despre cum se face o sesizare/petiție. Astăzi a venit rândul cererii pentru informații de interes public.

Mai în glumă mai în serios, toți am folosit cel puțin odată vorba,,Sunt cetățean european și am drepturi!”. Dar ne cunoaștem oare cu adevărat drepturile?

Ei bine, unul dintre cele mai importante este dreptul nostru la informare. Un drept „oficializat” în anul 2001, o dată cu apariția Legii nr. 544 privind liberul acces la informațiile de interes public.

În România, legea ne dă dreptul să cerem și să primim informații și documente de interes public (conform legii, informație de interes public = orice informație care privește activitățile sau rezultă din activitățile unei autorități publice sau instituții publice), cu excepția celor care conțin date personale sau sunt securizate.

De ce este utilă și importantă această lege?

Atunci când vă deranjează o problemă din spațiul public (se construiește o clădire nepotrivită, se taie copacii, s-au stricat leagănele din parc, etc.) și vreți să vă implicați în rezolvarea ei, primul pas este să încercați să aflați „mai multe informații”, pentru că asta vă va ajuta să vă construiți argumente și să identificați soluții. Aici intervine Legea 544/2001, ce vă permite să aflați răspunsuri la întrebări precum:

al cui este terenul pe care se construiește?

ce se menționează în autorizația de construire?

cine este responsabil de toaletarea copacilor în oraș?

care este bugetul local alocat pentru îngrijirea parcului X ?

cât au costat băncile achiziționate pe strada Y ?

primăriei îi putem cere bugetul localității (de unde sunt banii și unde se duc) și planul de investiții;

motivări ale unor decizii cu impact asupra cetățenilor

Cum solicităm informațiile?

Procedura prin care se pot solicita astfel de informații este destul de simplă: o cerere scrisă depusă la registratura instituției, sau transmisă pe fax sau pe e-mail. Musai să primiți număr de înregistrare.

Atunci când scrieți cererea este obligatoriu să specificați clar următoarele informații:

numele instituției căreia îi solicitați informația

informațiile / documentele pe care vreți să le obțineți (ex: „copia procesului verbal de recepție a lucrărilor … ”, „hotărârea consiliului local privind …, facturi, contracte de achizi’ii publice ș.a.m.d.);

adresa (de email și/sau poștală) la care doriți să primiți informațiile solicitate.

Termenele pe care autoritatea publică este obligată să le respecte în furnizarea informațiilor solicitate sunt:

10 zile de la depunerea cererii;

dacă durata necesară pentru identificarea/pregătirea informației solicitate este mai mare, termenul se poate prelungi până la 30 de zile (cu notificarea solicitantului în termen de 10 zile);

5 zile de la depunerea cererii, în cazul unui refuz.

În cazul în care nu primiți informația, nu vă descurajați, pentru că puteți acționa:

printr-o reclamație administrativă adresată șefului instituției responsabile;

pintr-o plângere la secția de contencios administrativ a tribunalului în a cărei rază teritorială domiciliați sau în a cărei rază teritorială se află instituția vizată.

Atât reclamația, cât și plângerea trebuie făcute în termen de maxim 30 de zile de la primirea refuzului sau de la constatarea refuzului tacit (se consideră refuz tacit dacă la 10 zile de la cerere nu ați primit răspuns).

Deși pare neinteresantă și e scrisă în dulcea limbă de lemn legaleză, legea 544 este despre tine, despre mine, despre noi, cetățenii. Despre transparență.

Este un instrument, care folosit corect în momente de genul „Pff, de-aia nu merge nimic bine-n țara asta!”, poate face diferența, între un cetățean și un simplu locuitor al orașului.

Bineînțeles, ca și în cazul sesizărilor, unde-s mulți, puterea crește.

Și ca să fie treaba-treabă, mai jos găsiți un model pentru o astfel de cerere, iar în link puteți descărca varianta editabilă https://bit.ly/3NBtBfE